Archive for 23 septembrie 2014
Mai ții minte, măi dragă Mărie?!
Auzim atât de des ”Carpe diem!”, lasă trecutul în urmă și nu-ți face griji pentru viitor…trăiește acum, aici! Ehe! Ce bine ar fi dacă am reuși să facem asta. Și în mare parte, dacă am fi doar noi cu conștiința noastră am și reuși. Însă din nefericire se pare că suntem noi și o mare conștiință colectivă.
Gura lumii n-o astupă nimeni: când ți-e lumea mai dragă se găsește ”o gură” care să-ți strice tot cheful. Eu îi zic moartea pasiunii. Când vrei să iei lucrurile de la capăt, când tragi în piept aerul proaspăt al unui nou început…hop! și conștiința colectivă sare cu gura: ”Se pare că ai uitat că data trecută ai dat-o în bară când…”, ”Al câtelea început de felul acesta e?”, ”Azi faci asta, dar mâine…” și alte răutăcisme, mai dure sau mai puțin dure. Cert e că au menirea de a-ți tăia tot elanul. Tu ai vrea să îngropi trecutul, să îl închizi într-un fel de cutie a Pandorei…dar uiți că se găsește mereu câte un binevoitor care să deschidă cutiuța și să elibereze bestia.
Fiecare dintre noi a greșit și urmează să o mai facă, nu-i bai. Dar în timp ce unii sunt mângâiați de un val de uitare al conștiinței colective, alții parcă sunt blestemați să rămână într-un fel de carte de istorie a gafelor. Și culmea este că nu contează intensitatea gafei tale. Poți fi și de 100 de ori mai puțin ”vinovat” decât altul și să fii arătat cu degetul în timp ce acela se plimbă relaxat și nu-l observă nimeni; nimeni nu-și amintește de minunea lui.
Această conștiință colectivă, care se vede pe ea însăși atât de pură că ar fi în stare s-o provoace până și pe Fecioară la un concurs de puritate, vede în fiecare greșeală un păcat capital și se îngrijește ca făptuitorul să nu uite mult timp că a călcat strâmb. Să se căiască, nefericitul! Aș zice și eu ”E îndreptățit să arunce cu pietre acela care n-a gafat niciodată!„ și ah! cu câtă satisfacție aș privi cum această gură a lumii s-ar topi sub propria-i povară. Dar…pentru că e gura lumii nu prea are cu ce să audă astfel de lucruri. Gura lumii vorbește mult și prost, iar în rarele momente în care tace și ascultă e interesată doar de can-can-uri. Așa că zic și zic degeaba!
Mulți nu își văd eșecurile (indiferent de domeniu) ca pe greșeli impardonabile. Din contră, le văd ca pe lecții de viață, întâmplări din care au învățat ceva. Cu toții am fi mai fericiți dacă am fi lăsați de cei din jurul nostru să facem pace cu greșelile noastre. Nu trebuie să ni se reaminteacă la fiecare 2 minute că ”am dat-o în bară rău de tot cu treaba aia”. Noi ne-am detașa liniștiți de trecut, ne-am împăca cu el și am merge mai departe dacă cei din jur nu l-ar invoca cu atâta lejeritate ca pe un duh sfânt, în ideea că ei țin la noi și nu doresc să fim dezamăgiți de repetarea unor greșeli. Ei, mă lași?! Ăia care îți amintesc la fiecare pas cât de rău ai sfeclit-o ultima dată, se hrănesc din suferința ta! Ei trăiesc să te vadă umilit, cocoșat de greutatea trecutului, incapabil să mergi mai departe. Sunt persoane care n-au ce căuta în viața ta căci te consideră atât de imbecil încât să nu poți învăța din propriile tale greșeli! Pentru că da! în afară de clasica gură a lumii, cu siguranță vei găsi 2-3 nătângi din ăștia sadici în propriul cerc de apropiați (familie, prieteni…). Cât despre fenomenul de conștiință colectivă…e bine să-l ignori pe cât posibil, chiar dacă el nu te ignoră. Iar dacă cei din jurul tău pun botul la așa ceva și se uită chiorâș la tine, ei bine, poate că ar trebui să-ți revizuiești părerea despre ei…
Noi am lăsa trecutul acolo unde îi este locul, nici el n-ar veni să ne zgândărească (poate că e o fire mai comodă…cine știe?!), dar, din nefericire, atunci când omul a hotărât să trăiască în civilizație a uitat să facă o selecție minuțioasă și astfel, au scăpat multe exemplare neevoluate ale căror urmași inadaptați și habotnici încă se perindă printre noi și încearcă să ne sacrifice fericirea întru curățirea spirituală a trecutului nostru. Aceasta e cea mai mare fericire a acestor ființe sadice: nefericirea noastră, a idioților dispuși să învețe din propriile greșeli!
Read Full Post | Make a Comment ( None so far )
nnonny
Nicoleta Bucșaru 